e-Factura B2C: pragul de 1 iulie 2026 pentru micii comercianți

Scena unei amenzi: 4.800 RON pe o singură factură de 32.000 RON

2 iulie 2026, un magazin de îmbrăcăminte din centrul Bucureștiului, cifra de afaceri anuală 380.000 EUR, sub pragul de 500.000 EUR până acum. Un client corporativ cumpără cadouri în avans pentru echipa lui, plătește cu cardul firmei și cere bon fiscal cu CUI. Casiera emite bonul. CUI este completat. Sistemul de casă este nou, achiziționat în 2024 cu finanțare PNRR, dar nu este integrat cu SPV (Spațiul Privat Virtual) și nu transmite automat în RO e-Factura. Casiera nu știe că de la 1 iulie 2026 fiecare bon fiscal cu CUI înseamnă obligația de a transmite factura în SPV în termen de 5 zile lucrătoare. Termenul trece. La controlul ANAF din septembrie 2026, inspectorul găsește 12 bonuri fiscale similare în iulie și august, netransmise. Penalizarea: 15 procente din fiecare valoare. Pentru bonul de 32.000 RON, asta înseamnă 4.800 RON. Pentru toate 12, suma cumulată depășește 38.000 RON.

Penalitatea nu este o amendă fixă, ci o cotă procentuală de 15 procente fără plafon, conform OUG 120/2021 modificată prin OUG 70/2024. Nu există primă avertizare. Nu există discount pentru plata în 15 zile. Fiecare bon cu CUI este o tranzacție autonomă, iar fiecare tranzacție netransmisă este o încălcare autonomă.

Cine intră în pragul de 500.000 EUR și cum se calculează la 1 iulie 2026

Pragul de 500.000 EUR se aplică pe baza cifrei de afaceri din anul fiscal precedent, adică 2025, convertită în lei la cursul mediu BNR. Pentru 2025, cursul mediu BNR a fost de 4,98 RON pe EUR, ceea ce înseamnă un prag efectiv de aproximativ 2.490.000 RON. Comercianții care au avut cifra de afaceri sub această sumă în 2025 au beneficiat de amânare până la 30 iunie 2026.

De la 1 iulie 2026, toți comercianții din România, inclusiv PFA și întreprinderile individuale, trebuie să transmită în SPV toate facturile B2C în care clientul a cerut bon fiscal cu CUI. Bonurile fiscale fără CUI rămân în regimul clasic, fără obligație de transmitere. Pragul nu se recalculează pe parcursul anului: cifra de afaceri din 2026 nu afectează obligația pe 2026, contează doar cea din 2025.

Calendarul B2C

• Ianuarie 2025: sfera facturării electronice se extinde la tranzacțiile B2C
• 1 ianuarie 2026: regula unificată de transmitere în 5 zile lucrătoare; PFA-urile care facturează pe CNP intră în sferă
• 1 iunie 2026: se încheie perioada de grație pentru înregistrarea PFA-urilor
• 1 iulie 2026: aplicare pentru comercianții cu cifra de afaceri sub 500.000 EUR

OUG 13/2026 a relaxat e-TVA, dar nu și e-Factura

În martie 2026, Guvernul a adoptat OUG nr. 13/2026, care a modificat regimul RO e-TVA. Până la OUG 13, e-TVA avea valoare operativă în calculul TVA datorat. După OUG 13, e-TVA este informațional: ANAF folosește datele pentru analiza de risc, iar contribuabilul nu este obligat să îl completeze pentru calculul de TVA. Modificarea a fost interpretată greșit de mulți contribuabili drept o relaxare generală a obligațiilor de raportare digitală.

OUG 13/2026 nu a atins niciun articol din OUG 120/2021 sau din OUG 70/2024, care reglementează e-Factura. Penalitatea de 15 procente rămâne în vigoare. Termenul de 5 zile lucrătoare rămâne în vigoare. Respingerea automată a fișierelor XML malformate în SPV rămâne în vigoare. Firmele care au încetinit pregătirea cu impresia că "se va relaxa și asta" sunt expuse mult mai mult decât se așteaptă.

De ce retailul cu volum mare este cel mai expus

Structura procentuală a penalității schimbă complet profilul de risc pentru un comerciant cu volum mare. Un retailer cu vânzări zilnice de 1 milion EUR care nu emite e-facturi nici măcar o singură zi se confruntă cu o expunere potențială de 150.000 EUR. Spre deosebire de o amendă fixă, care se diluează pe măsură ce volumul crește, penalitatea de 15 procente crește liniar cu cifra de afaceri. Cu cât vindeți mai mult, cu atât o zi de defecțiune costă mai mult.

La aceasta se adaugă faptul că raportarea B2C revine în întregime vânzătorului. Consumatorul nu are nicio obligație și nicio infrastructură. Discrepanțele dintre facturile B2C raportate și declarațiile de TVA declanșează semnalări automate de audit la ANAF, iar reconcilierea cade tot pe comerciant.

Bonurile fiscale cu CUI: cum se transformă o vânzare de zi în 80 de operații

Un magazin care emite 80 de bonuri fiscale pe zi și în care 1 din 8 clienți cere CUI ajunge la aproximativ 10 facturi zilnice care intră în obligație. Pentru fiecare dintre ele:

• Casa de marcat generează un bon fiscal cu CUI
• Sistemul transformă bonul într-o factură B2C cu număr de ordine separat
• Factura este convertită în format XML UBL 2.1 conform schemei ANAF
• Fișierul XML este semnat digital cu certificatul firmei
• Fișierul este transmis în SPV prin API sau prin încărcare manuală
• SPV returnează un index unic cu marcaj temporal
• Indexul și XML-ul semnat se arhivează pentru 10 ani
• Dacă factura este corectată sau anulată, ciclul se repetă cu un cod de corecție

Pentru un magazin cu un singur casier, zece facturi B2C pe zi înseamnă 80 de operații, adică aproximativ o oră suplimentară de muncă zilnic dacă se face manual. Cu integrare automată între POS și SPV, aceeași sarcină ia două minute.

Sancțiuni: procentul plus amenda fixă

Peste penalitatea de 15 procente se suprapun amenzi administrative fixe, pe niveluri, în funcție de mărimea firmei:

• Companii mari: 5.000 la 10.000 RON per incident
• Companii medii: 2.500 la 5.000 RON
• Companii mici: 1.000 la 2.500 RON

Penalitatea de 15 procente se aplică simetric emitentului și destinatarului, ceea ce înseamnă că un comerciant este expus și pentru facturile pe care le primește, nu doar pentru cele pe care le emite. Mecanismul este descris în materialul despre răspunderea dublă.

Arhivarea pe 10 ani și fluxul pentru un magazin mic

Facturile trebuie păstrate 10 ani de la încheierea exercițiului fiscal în care au fost emise. Facturile emise în iulie 2026 trebuie deci păstrate cel puțin până la 31 decembrie 2036. Arhivarea trebuie să permită regăsirea oricărei facturi după număr, dată, client, valoare și stare în SPV. Platforma nu vă ajută aici: ea păstrează documentul doar 60 de zile, un decalaj explicat în materialul despre stocarea de 60 de zile.

Flux operativ recomandat pentru un magazin de până la 5 angajați:

1. Casa de marcat este integrată cu un program de facturare care emite automat factura B2C la fiecare bon cu CUI
2. Programul trimite XML-ul în SPV prin API în 24 de ore, fără să aștepte cele 5 zile
3. Indexul SPV se atribuie înapoi facturii în baza locală
4. O sincronizare la sfârșitul zilei verifică dacă toate facturile au index SPV, iar cele fără index intră într-un raport de excepții
5. Raportul de excepții se închide zilnic, iar o factură fără index după 3 zile generează alertă directă către patron

Comercianții sub 500.000 EUR au avut un avantaj de 18 luni în care s-au putut pregăti. 1 iulie 2026 șterge acest avantaj. Cei care au folosit timpul pentru a integra POS-ul cu SPV vor trece pragul fără întrerupere. Cei care nu au făcut nimic vor începe să colecteze penalități de 15 procente cu fiecare bon fiscal pe care un client îl cere cu CUI.